Câteva rugăciuni foarte folositoare pentru suflet



 

Rugăciune către Sfânta Treime

 

a Sfântului Ioan Gură de Aur (sec. IV)

 
 
 

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Slavă Ție, Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce de-a pururea treci cu vederea păcatele noastre. Slavă Ție, Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, Cel ce m-ai învrednicit pre mine a vedea și ziua de astăzi! Slavă Ție, Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru! Mă închin bunătății tale celei negrăite. Laud îndelungă-răbdarea Ta cea necercetată. Mulțumesc și Te slăvesc pentru mila Ta cea nemăsurată. Căci de nenumărate pedepse și munci fiind eu vrednic, mă miluiești și cu nenumărate binefaceri mă dăruiești. Slavă Ție, Doamne, Dumnezeul nostru, pentru toate!

 
 
 
 
 
 

Rugăciunea lui Manase, Împăratul iudeilor

 

de la Pavecerniţa Mare, variantă diortosită după Ceasloavele vechi româneşti

 
 
 

Doamne Atotțiitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, al lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, şi al seminţiei lor celei drepte, Care ai făcut cerul şi pământul cu toată podoaba lor, Cela ce ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale, Cel ce ai încuiat adâncul şi l-ai pecetluit pre el cu înfricoşat şi slăvit numele Tău, înaintea Căruia toate se tem și se cutremură din pricina atotputerniciei Tale, pentru că nimeni nu poate să stea înaintea strălucirii slavei Tale și nesuferită este mânia urgiei Tale asupra celor păcătoși! Însă nemăsurată și neajunsă este și mila făgăduinței Tale. Căci Tu eşti Domnul cel Preaînalt, Bun, Îndelung-răbdător şi Mult-milostiv, şi-Ţi pare rău de răutăţile oamenilor.

Tu, Doamne, după mulţimea bunătăţii Tale, ai făgăduit pocăinţă şi iertare celor ce greşesc Ţie şi, după mulţimea îndurărilor Tale, ai hotărât pocăinţă păcătoşilor spre mântuire.

Tu, dar, Doamne, Dumnezeul celor drepți, n-ai pus pocăinţă pentru cei drepţi: pentru Avraam, şi Isaac, şi Iacov, care nu Ți-au greşit Ţie, ci ai pus pocăinţă mie, păcătosului, pentru că am păcătuit mai presus decât numărul nisipului mării.

Înmulţitu-s-au fărădelegile mele, Doamne, înmulţitu-s-au fărădelegile mele, şi nu sunt vrednic a căuta și a privi înălţimea cerului, din pricina mulţimii nedreptăţilor mele. Gârbovit sunt eu cu multe legături de fier, încât nu pot să-mi ridic capul şi nu-mi este mie slăbire, pentru că am întărâtat mânia Ta şi rău înaintea Ta am făcut. Nu am împlinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciuni și am înmulțit smintelile.

Dar acum îmi plec genunchii inimii, trebuindu-mi bunătate de la Tine: greşit-am, Doamne, greşit-am, şi fărădelegile mele eu le cunosc. Însă cer, rugându-Te: iartă-mă, Doamne, iartă-mă şi nu mă pierde pre mine cu fărădelegile mele, nici în veac ținând mânie să Te uiţi la răutăţile mele, nici să mă osândeşti întru cele mai de jos ale pământului.

Pentru că Tu eşti, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc şi întru mine să arăţi toată bunătatea Ta. Mântuiește-mă pe mine, nevrednicul, după mare mila Ta, şi Te voi lăuda în toate zilele vieţii mele. Căci pre Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi a Ta este slava în vecii vecilor. Amin!

 
 
 
 
 
 

Rugăciune de pocăinţă către Domnul nostru Iisus Hristos

 

după o rugăciune din sec. al XV-lea, din tradiția de limbă greacă

 
 
 

Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel singur milostiv şi lesne iertător, Izvorul milei, Noianul cel neîmpuţinat al iubirii de oameni, Cel ce nu ai venit să chemi pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă, primeşte-mă pe mine, Tu, Cel ce i-ai poruncit lui Petru, întâiul dintre ucenicii şi Apostolii Tăi, ca să ierte de şaptezeci de ori câte şapte păcatele, arătând nemărginirea bunătăţii şi a iubirii Tale de oameni, şi deschizând cu milostivire şi cu îndurare uşa pocăinţei tuturor celor care au păcătuit, dăruindu-le vreme de întoarcere şi alungând deznădejdea.

Doamne Iisuse Hristoase, Povățuitorul celor rătăciți, Îndreptarea celor căzuți, Nădejdea celor deznădăjduiți, Mângâierea celor urgisiți, primeşte-mă pe mine, cel ce mă întorc cu lacrimi şi cu suspine şi mă căiesc pentru cele greşite şi cer iertare. Pleacă-Te spre rugăciunile şi cererile mele. Milostiveşte-Te ca un milostiv, îndură-Te ca un îndelung-răbdător, miluieşte-mă ca un iubitor de oameni şi-mi iartă mie toate câte am păcătuit Ţie. Primeşte-mă pe mine, robul Tău, care Îţi mulţumesc că nu m-ai pierdut până acum pentru fărădelegile mele. Și-Ţi cer dezlegare de cele greșite de mine, și desăvârșită izbăvire și iertare de la bunătatea Ta. Iar de acum înainte mă plec și mă rog Ție cu umilință: întărește-mă în credința Ta, în nădejdea cea temeinică și întru dragostea Ta. Păzește-mă nestrămutat de toate meșteșugirile şi năpădirile vicleanului, ca să nu mă răpească răutatea spre prăpastia pierzării și nici să ajung vânat al vrăjmaşului.

Dumnezeul meu, întăreşte-mă să fac voia Ta şi să împlinesc poruncile Tale. La Tine doar, Stăpâne Hristoase, iau aminte, prin Tine viez și mă mișc. Doar prin Tine sunt, deși am greșit mai mult decât toți. Curățește mintea mea de împătimirea materială, de cugetele deșarte, de amintirile și gândurile necuvioase și rele, care mă țin, mă sugrumă și mă înconjoară acum. Spală-mă cu desăvârşire de spurcăciunea păcatului şi curăţeşte-mă de toată duhoarea cea pătimaşă, de necurăţia şi întinăciunea trupului şi a duhului. Şi-mi dăruieşte linişte statornică şi pace adâncă a gândurilor, pentru ca, prin toate acestea, îndulcindu-mă de binefacerile Tale, de îndelunga-răbdare şi de bunătatea Ta cea multă, şi mila Ta cea dumnezeiască din destul dobândind, să mulţumesc, să laud şi să slăvesc Numele Tău cel Preasfânt, şi al Celui fără de început al Tău Părinte, şi al Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune către Sfântul Duh

 

din Cele mai frumoase rugăciuni ale Ortodoxiei,

publicate de Sfântul Nicodim Aghioritul în anul 1799

 
 
 

Duhule, cel singur bun, cu totul sfânt și de viață făcător, la Tine cad eu, cel vinovat de toată munca și vrednic de toată pedeapsa. Pe Tine Te rog, Domnul și Dumnezeul meu, Viața cea de-a pururea viețuitoare și neîncetată, Lumina cea adevărată și neînserată, să nu mă surpe până la sfârșit potrivnicul, ci să împărățești Tu întru mine, Puterea cea atotputernică și netâlcuită, Stăpânirea deplină, necuprinsă și de netrecut, Bunătate deplină și Pricină a tot lucrul bun și de folos, Cel ce înviezi din nou toată firea zidirii, prin Care cei neputincioși se întăresc, din Care vine a doua naștere, a doua plăsmuire și toată cunoștința noastră, prin Care suntem luminați, pentru a vedea pe Domnul, Izbăvitorul și Mântuitorul nostru, prin Care toate viază și petrec.

Înțelepciunea cea negrăită, Cunoștința cea mai presus de simțire, Strălucirea cea neînțeleasă, Viața toată, Puterea toată, Slava toată, Dumnezeul tuturor, Cel purtător de grijă și milostiv!

Binevoiește ca întreg al Tău să mă fac și să viețuiesc de acum după voia Ta! Ridică mădularele mele zdrobite de păcat. Luminează inima mea întunecată de pofta cea rea și înviază sufletul meu cel omorât de păcate. Fă să înceteze valurile mari ale patimilor. Izbăvește-mă de tot vrăjmașul care, dinăuntru sau din afară, se scoală asupra mea. Izbăvește-mă de tot lucrul rău și iartă toate greșelile nelegiuirii mele și sădește întru mine dragostea Ta cea desăvârșită.

Scrie numele robului Tău în Cartea vieții și-mi dăruiește mie sfârșit bun, pentru ca, purtând biruință asupra diavolului, să mă închin fără de rușine înaintea Tronului Împărăției Tale. Facă-se Ție inima mea, Stăpâne, pământ bun, primind sămânța bună, și să roureze Darul Tău într-însa rouă de viață veșnică. Întoarce-te, sufletul meu, la odihna ta, prin post! Întoarce-te, sufletul meu, la staulul raiului, prin rea pătimire și prin scârbe! Să se afle sufletul meu, Doamne, întru lumina Ta cea negrăită, împreună cu ceata sfinților Tăi. Așa, Stăpâne al tuturor, Cel necuprins și neînțeles, ascultă-mă pre mine, netrebnicul și nevrednicul robul Tău, ajută-mi să trec și să săvârșesc calea cea strâmtă și necăjită, ca să mă învrednicesc a dobândi făgăduințele Tale și să strig întru desfătarea raiului: Slavă Tatălui Celui fără de moarte și Fiului Celui fără de moarte și Duhului Sfânt Celui fără de moarte, mare cuviință și închinăciune Lor, în vecii vecilor! Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune către

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

 

a Sfântului Efrem Sirul (sec. IV)

 
 
 

Preasfântă Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce singură eşti preacurată şi cu sufletul, şi cu trupul, ceea ce singură eşti mai presus de toată curăţia şi întreaga înţelepciune şi fecioria, ceea ce singură te-ai făcut toată lăcaş a tot darul Preasfântului Duh, şi pe înseși puterile cele nemateriale şi îngereşti cu neasemănare le covârşeşti prin curăţia şi sfinţenia sufletului şi a trupului, caută spre mine, pângăritul, necuratul şi spurcatul cu sufletul şi cu trupul, cu întinăciunea împătimirii şi a vieţii mele celei dezmierdate. Curăţeşte-mi mintea cea pătimaşă. Spală-mi și îndreptează-mi gândurile cele rătăcite şi orbite. Îndreptează-mi şi povăţuieşte-mi simţirile. Slobozește-mă de obiceiul cel prea rău şi urât, care de-a pururea, ziua și noaptea, mă asupreşte pe mine, al necuratelor păreri nesocotite şi al patimilor. Opreşte-mă de la tot păcatul cu fapta şi dăruieşte trezvie şi dreaptă socoteală întunecatei şi ticăloasei mele minţi, spre îndreptarea greşelilor şi a căderilor mele. Ca de întunericul păcatului izbăvindu-mă, să mă învrednicesc a te slăvi şi a te lăuda cu îndrăzneală pe tine, cea singură adevărată Maică a adevăratei Lumini, a lui Hristos Dumnezeul nostru. Căci tu singură, împreună cu Dânsul şi prin Dânsul, eşti binecuvântată şi preaslăvită de toată zidirea cea văzută şi cea nevăzută, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul

 

a Părintelui Sofian Boghiu (2002)

 
 
 

Sfinte Ioane Botezătorule și Înainte-Mergătorule roagă-te Preasfintei Treimi pentru toate popoarele pământului. Roagă-te înaintea Domnului nostru Iisus Hristos pentru toți cei ce cred în El și așteaptă cu nădejde mila Lui. Roagă-te lui Dumnezeu, cu îndrăzneala ta de prooroc, de mucenic, de apostol, de botezător și de înainte-mergător, pentru Biserica și neamul nostru românesc, ca să fim izbăviți de tot răul și de toată primejdia.

Roagă-te lui Hristos, Sfinte Ioane Botezătorule, pentru păstor și turmă, pentru conducători și supuși, pentru preoți și călugări, pentru tineri și bătrâni, pentru sănătoși și bolnavi, pentru săraci și îndestulați, pentru cei curajoși, ca și pentru cei fricoși, pentru cei curați, ca și pentru cei desfrânați, pentru cei ce postesc, ca și pentru cei care nu postesc, pentru cei ce se roagă, ca și pentru cei ce nu se roagă, pentru cei buni, ca și pentru cei răi; ca pe unii după dreptate să-i mântuiască, iar pe alții să-i miluiască.

Roagă-te lui Dumnezeu pentru părinții care n-au copii și pentru copiii fără părinți; pentru mamele doritoare de copii și pentru cele care-și urăsc copiii, pentru cele care nu știu să-și crească copiii în frică de Dumnezeu și pentru cele care își blestemă copiii; pentru părinții care își smintesc copiii prin viața lor urâtă și pentru mamele care-și ucid copiii. Roagă-te, Sfinte Ioane Botezătorule, și pentru văduve, și pentru orfani – roagă-te, Sfinte, și pentru sufletele noastre.

Sfinte Ioane roagă-te Mântuitorului nostru să ierte nedreptățile noastre, să mângâie inimile noastre, să sporească credința, nădejdea și dragostea noastră, să înmulțească curajul nostru, să alunge frica de la noi și să picure în sufletele noastre mai multă lumină, dragoste, înțelepciune, bucurie de viață sfântă, dor de Dumnezeu, milă față de oameni și grijă pentru mântuire!

Învață-ne, Sfinte, a ierta mai mult, a ne ruga mai mult, a posti și a răbda, a ne smeri mai mult și a-L mărturisi pe Hristos, din toată inima, în toată viața noastră. Sfinte Ioane Botezătorule ajută-ne cu rugăciunile tale cele bine primite de prea bunul Dumnezeu. Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune către Sfântul Înger păzitorul vieții omului

 

dintr-o carte de rugăciuni din anul 1861,

tipărită cu binecuvântarea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

 
 
 

Sfinte Îngere, cel ce stai înaintea pătimașului meu suflet și a vieții mele celei ticăloase, nu mă lăsa pre mine păcătosul, nici te depărta de la mine pentru neînfrânarea mea, nu da loc dracului celui viclean ca să-mi stăpânească cu silnicie acest trup muritor. Întărește mâna mea cea ticăloasă și proastă și mă îndreptează la calea mântuirii. Cu adevărat, Sfinte Îngere al lui Dumnezeu, păzitorul și acoperitorul sufletului meu celui ticălos și al trupului, iartă-mi toate cu câte te-am scârbit în toate zilele vieții mele. Și orice am greșit întru această zi, acoperă-mă întru această noapte și mă păzește de toată ispita împotrivnicului, ca să nu mânii nici cu un păcat pre Dumnezeu. Și te roagă pentru mine către Domnul, ca să mă întărească întru frica Sa și vrednic să mă arate pre mine, robul Său, bunătății Sale. Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune pentru izbăvirea de antihrist

 

a Sfântului Anatolie (1922) de la Optina

 
 
 

Să mă izbăveşti, Doamne, de cursele vicleanului şi urâtorului de Dumnezeu antihrist, celui ce va să vină curând, şi ascunde-mă de răutatea lui, în pustia cea tainică a mântuirii Tale. Dăruieşte-mi, Doamne, putere şi bărbăţie ca să mărturisesc cu tărie Numele Tău cel Sfânt, să nu fug de frica diavolului şi să nu mă lepăd de Tine, Mântuitorul şi Răscumpărătorul meu, nici de Sfânta Ta Biserică.

Dăruieşte-mi, Doamne, ziua şi noaptea, plângere şi lacrimi pentru păcatele mele şi Te îndură de mine, Doamne, în ceasul Înfricoşătoarei Tale Judecăţi! Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune pentru lume

 

a Sfântului Siluan Athonitul (1938)

 
 
 

Doamne îndreptează-ne precum o mamă duioasă îşi îndreptează copiii săi mici. Dă fiecărui suflet să cunoască bucuria mântuirii Tale şi puterea ajutorului Tău! Dăruiește uşurare sufletelor chinuite ale poporului Tău şi pe noi, pe toţi, ne învaţă, prin Duhul Sfânt, să Te cunoaştem pre Tine.

Se chinuie sufletul omenesc pe pământ, Doamne, şi nu poate să se întărească cu mintea întru Tine, pentru că nu Te cunoaşte pre Tine, nici bunătatea Ta. Mintea noastră este întunecată de grijile lumeşti şi nu putem pricepe bunătatea dragostei Tale. Tu ne luminează! Milostivirii Tale toate îi sunt cu putinţă.

Tu ai spus în Sfânta Evanghelie că morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi vor învia. Aşa fă și acum: ca sufletele noastre moarte să audă glasul Tău şi să învieze întru bucurie.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune către Sfinții Români

 

după rugăciunea din Acatistul Sfinților Români

 
 
 

„Cuvântul dumnezeiesc pe pământul românesc a odrăslit, iar Biserica străbună cu Sfinţi s-a împodobit. Vrednici luptători s-au arătat Mucenicii şi Mărturisitorii care pentru Hristos viaţa şi-au jertfit, iar Cuvioşii şi Pustnicii, întru nevoinţe urmând calea Domnului, chipuri îngereşti au dobândit. Arhiereii şi Preoţii, neîncetat vestind Cuvântul Evangheliei, au mărturisit, iar binecredincioşii Voievozi biserici au înălţat şi, cu dreptslăvitorii creştini, cu râvnă şi jertfelnicie, credinţa ortodoxă şi ţara au apărat. Toate cetele Sfinţilor împreună rugaţi pe milostivul Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.”
(Troparul Sfinților Români)

 
 

Sfinţilor români, plăcuţi ai lui Dumnezeu, podoaba neamului nostru şi rodirea lui cea mai de preţ – Mucenici care v-aţi dat viaţa pentru Stăpânul Hristos, Ierarhi care ne-aţi păstorit cu sfinţenie, Cuvioşi care v-aţi nevoit ca nişte îngeri în trup, Mărturisitori care aţi mărturisit Dreapta Credinţă, Voievozi care aţi apărat Biserica şi neamul, toţi acum staţi înaintea Tronului Preasfintei Treimi. Pentru aceasta, vă rugăm să mijlociți pentru noi iertarea păcatelor și întoarcerea la lucrarea faptelor bune.

Credem şi mărturisim că voi, sfinţilor români, care aţi odrăslit din neamul nostru sau aţi venit pe plaiurile ţării noastre pentru a ne lumina viaţa şi a ne întări credinţa cu sfintele voastre moaşte, dimpreună cu Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip care ne-au vestit nouă cuvântul Evangheliei Domnului, vă rugaţi pentru noi cu dragoste şi ne sunteţi ajutători şi buni mijlocitori ai noștri înaintea lui Dumnezeu. Nu cerem să fim izbăviți de cele îngăduite spre pocăinţă şi spre întoarcerea la Dumnezeu, ci păziţi-ne de răutatea şi invidia vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Izbăviţi-ne, cu rugăciunile şi mijlocirile voastre, de venirea altor neamuri asupra noastră şi de războiul cel dintre noi, de secetă, de cutremur, de potop, de foc, de boală şi de orice necaz care strică aşezarea noastră sufletească.

Iată, Îl mâhnim pe milostivul Dumnezeu cu nenumărate păcate: cu lipsa dragostei față de Dumnezeu și față de aproapele, cu uciderea pruncilor nenăscuți, cu desfrânarea și cu alte patimi de rușine, cu beția, cu patima fumatului, cu clevetirea, cu lipsa de răbdare, cu viclenia, cu lipsa rugăciunii pentru toți cei față de care am gânduri de mânie, de judecată, de dușmănie, de invidie sau de răutate, cu nepăsarea față de Sfintele Taine și față de Predania Bisericii, cu răstălmăcirea Dreptei Credințe, cu dorința pătimașă de a avea putere și de a-i stăpâni pe alții, cu risipirea în lucruri fără de folos, cu lipsa unei credințe puternice în viața cea veșnică, cu trândăvia, cu lipsa de pocăință, cu slugărnicia, cu facila renunțare la lupta cea bună, cu egoismul, cu iubirea pătimașă de arginți, cu iubirea de avuție, cu ipocrizia, cu vorbe sau cu gânduri de hulă, cu necitirea Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, cu ifosele, cu lipsa de cuviință, cu vorbele vulgare, cu înjurăturile, cu osândirea aproapelui și cu neosândirea de sine, cu hoția și cu alte tâlhării, cu lăcomia, cu intrigile, cu patima bănuielii, cu lipsa de responsabilitate, cu habotnicia, cu nesimțirea față de viața duhovnicească, cu păcatele împotriva firii, cu lipsa de milă, cu îndulcirea de gândurile cele spurcate sau nebunești, cu demagogia, cu mândria nemăsurată și cu îndreptățirea de sine, cu dependența față de droguri, de jocurile de noroc, de tehnologie și față de diverși idoli ai zilelor noastre, cu slava deșartă, cu trădarea, cu nedreptățirea aproapelui, cu (participarea la) uciderea sufletească sau trupească a aproapelui, cu lipsa de râvnă în cunoașterea Dreptei Credințe, cu neseriozitatea, cu vorbirea în deșert, cu iubirea de sine, cu lipsa de curaj, cu lipsa discernământului, cu necăutarea păcii sufletești, cu căutarea certurilor și a dezbinării dintre oameni, cu lipsa de rugăciune, cu ținerea de minte a răului, cu lipsa de respect față de tot ce am primit bun, frumos și folositor duhovnicește de la înaintașii noștri, cu lipsa de respect față de propria familie și față de propriul neam, cu închipuirea de sine, cu patima exagerării, cu nepaza ochilor și a minții, cu vorbele neplăcute lui Dumnezeu, cu credința fățarnică, cu credința formală, cu lipsa fricii de Dumnezeu și a iubirii de aproapele în împlinirea îndatoririlor mele, cu nedreptatea, cu patima comodității, cu lauda de sine, cu înșelarea aproapelui, cu asuprirea aproapelui, cu invidia, cu crima, cu zgârcenia, cu lipsa de atenție la rugăciune, cu prefăcătoria, cu lenea de a merge la Sfânta Liturghie, cu răutatea, cu glume folosind batjocoritor cuvintele Sfintei Scripturi, cu fanatismul, cu trufașa încredere în sine, cu încăpățânarea, cu lipsa de recunoștință față de binefăcătorii mei, cu răzbunarea, cu lipsa faptelor bune, cu lipsa rugăciunii pentru aproapele, cu cuvintele sau cu gândurile de blestem, cu cârteala, cu practicarea și propovăduirea învățăturilor potrivnice Dreptei Credințe, cu gândurile și cu vorbele de judecată, cu încrâncenarea, cu ura față de aproapele, cu patima minciunii, cu rigiditatea sufletească, cu încremenirea în obsesii și în idei fixe, cu mânia, cu lipsa de respect față de Sfânta Biserică, față de slujbele Bisericii și față de slujitorii Bisericii, cu credulitatea, cu jignirea, cu batjocura și cu rănirea sufletească a aproapelui, cu smintirea aproapelui, cu oportunismul, cu aroganța, cu nerușinarea, cu impostura, cu indiferența față de durerea aproapelui, cu neajutorarea celor în mari nevoi, cu amânarea nevoinței duhovnicești, cu credința în superstiții și în tot felul de învățături pietiste, cu lipsa de trezvie, cu lipsa dorinței de a căuta și de a împlini voia lui Dumnezeu şi cu multe alte păcate.

Ne-am îndepărtat de Dumnezeu şi de Biserica Sa, de aceea vă rugăm sfinților români să cereţi pentru noi iertare de păcate, vreme de pocăinţă şi râvnă pentru toată fapta bună. Vă rugăm sfinților români să ne abateţi de la răutăţi şi să ne întoarceţi la dragostea de Dumnezeu, de Sfânta Sa Maică şi de Biserica Ortodoxă strămoşească! Astfel ca, prin rugăciunile voastre, să nu fie hulit Dumnezeu printre neamuri din pricina noastră, ci, mai ales, să Se slăvească Preasfânt Numele Său prin vieţuirea şi faptele noastre, tot aşa cum voi, sfinților români, aţi mărturisit pe Dumnezeu prin vieţuirea şi faptele bune săvârşite în viaţa pământească.

Sfinților români rugați-vă pentru noi, păcătoșii, ca să dobândim cu adevărat smerenia și dragostea de Dumnezeu și de aproapele nostru! Și, astfel, ridicându-ne la cinstea cea dintâi, să vă aducem mulţumiri și laude vouă, iubiților noștri sfinți, slăvind pre Dumnezeu cel Unul în Treime, Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 
 
 
 
 
 

Rugăciune la revărsatul zorilor

 

a Sfântului Sofronie Saharov (1993)

 
 
 

Împărate Sfinte, Cela ce eşti mai înainte de toţi vecii, Fiul Tatălui şi Cuvântul lui Cel împreună fără de început şi împreună veşnic, Iisuse Hristoase, Făcătorul cerului şi al pământului, Ziditorul meu, Care prin atotziditoare porunca Ta ai scos toate dintru nefiinţă şi pre mine întru această viaţă m-ai adus; Cela ce bine ai voit a-mi dărui în scăldătoarea Botezului harul naşterii celei de Sus în Sfântul Duh şi a pune pecetea Darului Acestuia pre mădularele trupului meu în Sfânta Taină a Mirungerii; Cela ce ai pus în inima mea dorul de a Te căuta pre Tine, Unul Dumnezeul Cel Adevărat – auzi rugăciunea mea.

Căci nici lumină nu am, nici bucurie, nici înţelepciune, nici viaţă, nici putere, afară de Tine. Nici nu sunt vrednic, pentru mulţimea păcatelor mele, să caut către Tine, Dumnezeul meu. Ci, pentru Cuvântul Tău, că „tot ceea ce veţi cere în rugăciune, crezând, veţi primi” şi „tot ce veţi cere întru Numele Meu, voi face vouă”, îndrăznind Te chem: binecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care mi-ai dat-o, pentru cea negrăită bunătatea Ta. Și mă învredniceşte, în puterea binecuvântării Tale, ca toată fapta şi cuvântul din ziua ce încep acum, să le săvârşesc, Însuţi pentru Tine, spre slava Ta, în frica Ta, după voia Ta, în duhul întregii cugetări şi al curăţiei, al smeritei cugetări, al răbdării, al dragostei, al blândeţii, al păcii, al bărbăţiei, al înţelepciunii, cu rugăciune şi în tot ceasul amintindu-mi că pretutindeni eşti. Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bunătate, arată-mi calea voii Tale și dă-mi să umblu înaintea Ta fără de păcat.

Doamne, Cel mare şi mult milostiv, îndură-Te spre mine cela ce rău mă pierd. Să nu ascunzi de la mine Faţa Ta, nici căile mântuirii Tale. Iar de mă va duce voia mea cea stricăcioasă pre alte căi, atunci nu mă cruţa, Mântuitorul meu, şi cu de-a sila mă întoarce la calea Ta cea sfântă. Căci Tu, cunoscătorule de inimi Cel bun, cunoşti toată nimicnicia mea şi nebunia mea, toată orbirea mea şi toată nepriceperea. Dar şi durerea inimii mele şi suspinele sufletului meu înaintea Ta sunt. Pentru aceasta mă rog Ţie: auzi-mă în scârba mea, întăreşte-mă de Sus cu puterea Ta. Ridică-mă pre mine, cel doborât de păcat, slobozeşte-mă pre mine, cel robit de patimi, tămăduieşte-mi toată rana cea ascunsă, curăţeşte-mă de toată întinăciunea trupului şi a duhului. Păzeşte-mă de tot lucrul şi cuvântul stricător de suflet, de toată mişcarea cea lăuntrică şi cea dinafară, Ţie neplăcută şi aproapelui meu nefolositoare.

Arată mie, Doamne, calea în care să merg! Însuţi mă învaţă ce mi se cade să grăiesc. De este voia Ta să tac, învaţă-mă cum, în duhul păcii, să tac, nu scârbind, nici smintind pe fratele. Așază-mă în calea poruncilor Tale și, până la ultima mea suflare, să nu mă lași să rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, astfel ca poruncile Tale să fie singura lege a ființei mele pe acest pământ, în veci. Doamne, rogu-Te, ai milă de mine; păzește-mă în întristarea și în nenorocirea mea și nu ascunde calea mântuirii de la mine.

Dăruieşte-mi, Doamne, să ajung la cunoştinţa adevărului Tău. Prelungeşte-mi viaţa până voi aduce Ţie roadă de pocăinţă adevărată. Să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici în ceasul întunecării mele, ci, înainte de a mă întoarce în pământul din care am fost luat, binevoieşte să mă întorc la Tine, Dumnezeul meu! Și, mai înainte de a părăsi această viaţă, să vază sufletul meu slava fiilor învierii.

Iar când, întru adâncul înţelepciunii Tale, ai rânduit a pune capăt vieţii mele pe pământ, atunci, mai înainte fă mie cunoscută moartea mea, ca să se gătească sufletul meu spre a Te întâmpina. În ziua aceea, cea mare şi sfântă mie, fii cu mine, Doamne, şi dăruieşte-mi bucuria cea negrăită a mântuirii Tale. Curăţeşte-mă de toată greşeala cea văzută şi cea ascunsă şi de toată fărădelegea ce se tăinuieşte întru cele dinlăuntru ale mele şi mă învredniceşte să aduc răspuns bun înaintea Tronului cel înfricoşat al Judecăţii Tale.

În nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe și mari. Dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de ticăloșia și de josnicia mea. Miluiește-mă! Nu mă lepăda de la Fața Ta, din pricina nevredniciei mele. Ci sporește întru mine conștiința acestei nevrednicii și dăruiește-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc pe Tine așa cum ai poruncit: din toată inima mea și din tot sufletul meu, din tot cugetul meu și cu toată tăria mea – din toată ființa mea. Căci Singur eşti Acoperitorul cel Sfânt şi Atotputernic, şi Apărătorul vieţii mele, şi Ţie rugăciunile mele aduc şi cuvântările de slavă, acum şi în vecii vecilor! Amin.

 
 
 
 
 
 

Scurte rugăciuni

 

atribuite Sfântului Ioan Gură de Aur (sec. IV)

 
 

Pentru ceasurile nopții:

 

  1. Doamne, nu mă lipsi de bunătățile Tale cele cerești și veșnice.

    (Pentru ceasul al 18-lea din zi. În sistemul cronologic bizantin, o zi începea la ora șase seara, în ziua premergătoare. Cu alte cuvinte, pentru acest sistem cronologic ora 18 reprezenta ceea ce pentru noi este astăzi ora 24.)

  2. Doamne, izbăvește-mă de chinurile cele veșnice.

  3. Doamne, de am greșit fie cu mintea, fie cu gândul, sau cu vorba, sau cu fapta, iartă-mă.

  4. Doamne, izbăvește-mă de toată neștiința și uitarea, de trândăvirea și de nesimțirea cea împietrită.

  5. Doamne, izbăvește-mă de toată ispitirea.

  6. Doamne, luminează-mi inima pe care a întunecat-o pofta cea rea.

  7. Doamne, Doamne, eu ca un om am greșit, dar Tu, ca un Dumnezeu îndurător, miluiește-mă.

    (Pentru ceasul al 24-lea din zi)

  8. Doamne, vezi neputința sufletului meu și trimite harul Tău spre ajutorul meu, ca să se propovăduiască întru mine numele Tău cel sfânt.

  9. Doamne Iisuse Hristoase, scrie-mă pre mine, robul Tău, în cartea vieții și-mi dăruiește sfârșit bun.

  10. Doamne, Dumnezeul meu, deși nu am făcut niciun bine înaintea Ta, dă-mi cu blândețea Ta să pun început bun.

  11. Doamne, stropește în inima mea roua darului Tău.

  12. Doamne, Dumnezeul cerului și al pământului, după mare mila Ta, pomenește-mă pe mine, păcătosul, rușinatul, răul și necuratul, întru Împărăția Ta!

 
 

Pentru ceasurile zilei:

 

  1. Doamne, primește-mă întru pocăință și nu mă părăsi.

    (Pentru ceasul al 6-lea din zi)

  2. Doamne, nu mă lăsa să cad în ispită.

  3. Doamne, dă-mi cuget bun.

  4. Doamne, dă-mi lacrimi, aducere aminte de moarte și umilință.

  5. Doamne, dăruiește-mi să-mi mărturisesc cugetele mele.

  6. Doamne, dă-mi smerenie, curăție și ascultare.

  7. Doamne, dă-mi răbdare, tăierea voii și blândețe.

    (Pentru ceasul al 12-lea din zi)

  8. Doamne, sădește întru mine rădăcina bunătăților, adică frica Ta în inima mea.

  9. Doamne, învrednicește-mă să Te iubesc cu tot sufletul și din toată inima mea, și să fac întru toate voia Ta.

  10. Doamne, scapă-mă de oamenii răi, de draci, de patimi și de tot lucrul necuviincios.

  11. Doamne, precum poruncești, Doamne, precum știi, Doamne, precum vrei, facă-se întru mine voia Ta.

  12. Doamne, facă-se voia Ta și nu a mea. Pentru rugăciunile și mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ale tuturor sfinților Tăi, că bine ești cuvântat în veci. Amin!

 
 
 
 
 
 

Rugăciune pentru iertarea abaterilor minții

 

după o rugăciune tipărită în sec. al XIX-lea,

cu binecuvântarea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

 
 
 

Iubitorule de oameni și milostive Doamne, Cela ce m-ai învrednicit pre mine și în ceasul acesta de acum a sta înaintea Ta întru rugăciune, iartă-mi mie toate câte din copilărească vârstă cu toate simțirile mele Ți-am greșit, întru tot îndurate și mult milostive. Iartă-mi mie încă și greșelile ce mi s-au întâmplat acum, în vremea rugăciunii acesteia, prin răspândire și rătăcire, prin împrăștierea minții, prin înălțarea gândurilor și prin slava deșartă, prin mânie și iuțime, prin pomenirea de rău, prin hula cea fără de rușine și pângărită, prin lenevire, prin robire și abatere a minții și a cugetului la pofte necuvioase și rele. Iartă-mă, Doamne, ca să nu se laude satana vrăjmașul asupra mea, că nici în însăși vremea mărturisirii și a rugăciunii mele nu m-am păzit fără de păcat. Iartă-mă și arată, prea bunule Doamne, că Tu ești Cela ce stăpânești zidirea Ta și a Ta este stăpânirea și Împărăția, în vecii vecilor. Amin.